Eu – Iubirea cu care incepe Tot

Daca ar fi sa incep cu sfarsitul – si iata, chiar o fac – as alege sa spun din bloc-start: Eu Sunt nelimitat! Si da! Eu – acesta care devine din ce in ce mai constient de cine este, sunt capabil sa ma observ pe linia Vietii, in continua mea expansiune si crestere. Punct.

Sa afirm ca mesajul purtat cu atata claritate de titlu, e nou? Cine m-ar crede? Oricum, nu dintre cei interesati de tema tratata. Ea e destul de prezenta in toate mediile de profil, dar si in celelalte conexe, cat de cat indreptate spre dezvoltare personala, terapie integrativa, psihologie transpersonala, astrologie, vindecare holistica etc.

Acest subiect in speta devine interesant abia dupa testarea eficacitatii predicatelor care i se ataseaza. Aici intervine clasa sau calitatea actului, evident si ea raportata, ajustata si in cele din urma etalata pe numeroasele nivele de constiinta trebuincioase Cautatorului, fie ca ne referim la cele individuale, obisnuit sociale ori cele Unificatoare, demne de constiinte mai elevate.

Ana se descopera pe sine. Ce face Ana? Se descopera. Pe cine? Pe sine. Iar apoi..pe Sine. Ea e Iubirea cu care incepe Tot. Care Tot? Tot ceea ce este de experimentat  despre.. Tot Ceea Ce Este.

Asta mi se pare o afirmatie corecta! Si o sustin. Tot Ceea Ce Este poate insemna Pamantul – cu “apucaturile” sale, Cerul – cu “apucaturile” sale si mai ales ceea ce este intre ele – la fel – cu “apucaturile” sale.

Dar sa descindem intr-un plan mai concret – de vreme ce avem covarsitor de multe exemple in jurul nostru – fara desigur, sa ne uitam literalmente chiar pe noi insine – sa vedem si in modul structurat de Equilibrium, cum putem invata sa ne iubim.

Sa pornim fara impresia ca oferindu-ne in graba zilei sau noptii, apa, hrana, somnul, satisfactiile de la servici, momentele de dragoste cu partenerul, copiii, familia,  clipele petrecute cu prietenii sau raidurile de shopping, reprezinta tot ce putem face pentru noi. Minunat sa celebram eu-l nostru uman. Dar necesar de asemenea, sa onoram si aspectul nostru mai Inalt, purtator de Divinitate din noi.

Sa ne punem intrebarile potrivite.

Corect ar fi pentru asezarea mintii in repere dupa care sa se ghideze, de a ne raspunde la cateva intrebari ce ar face mai lamuritor si mai confortabil un demers coerent de intimitate cu noi insine – ceva care incet, incet sa duca la magica Iubire de sine, de la care porneste tot echilibrul in interior, tot echilibrul care se va rasfrange si in afara.

• Ce inseamna sa ai o relatie? Ce inseamna sa ai o relatie cu tine?
• Ce presupune si cum vrei sa fie ea?
• Care sunt convingerile in ceea ce te priveste, care iti conduc Viata?
• Ce presupune de fapt cu adevarat sa te respecti pe tine insuti?
• Constientizezi ca asa cum practici igiena exterioara e cel putin la fel de important sa ai grija si de interior?
• Poti sa lasi trecutul in urma si in acelasi timp sa accepti ca ai facut greseli? Poti sa te ierti si sa realizezi ca nu ai facut nimic altceva, decat sa fii cea mai buna varianta a ta de atunci? Intelegi conceptual ca daca nu te ierti si nu te accepti asa cum esti – cu bune si mai putin bune – nu ai cum sa te iubesti?
• Esti in puterea ta personala, fara a trai in umbra vinovatiei si a rusinii, sau macar le constientizezi din ce in ce mai tare si cauti alternative?
• Poti spune ca iti urmezi dorintele si nevoile inainte de ale celorlalti, fie ei cat de apropiati?
• Esti primul caruia ii oferi ajutor devenind ”egoist”, caruia ii oferi intelegere, sprijjin, circumstante? Poti sa fii/ esti cel mai bun prieten al tau si in acelasi timp autosabotarea este un cuvant strain si fara sens pentru tine?
• Ai invatat sa spui deschis celor din jur ce te deranjeaza, ce nevoi ai, ce-ti place, ce are sens pentru tine? Ce te inspaimanta si ce te bucura, ce te raneste si ce te face sa te simti Viu?

Cand vorbesti in numele Sinelui tau vindeci si integrezi acea parte din Tine care a fost oprimata, ignorata, care a fost in durere sau neinteleasa. Cand ne luam puterea inapoi si exprimam ceea ce simtim oprind ochiul Lumii cateva secunde asupra noastra, realizam ca suntem demni de Iubire, atat sa ne-o oferim noi cat si sa o primim de la ceilalti.

Apoi vine Lucrarea. Lucrarea in care luam planurile pe rand si vedem ce piesa lipseste din puzzle. Care este in plus. Care s-a deteriorat si trebuie inlocuita. Care straluceste prea nepotrivit si care radiaza prea slab.

Fizic, Respirativ. Conectiv. Energetic. Profesional. Emotional. Social. Spiritual. Mental.. Si tot asa, pana se epuizeaza orice unghi al propriei aprecieri in Lumina noilor intelegeri vindecatoare. Astfel onoram Spiritul care suntem. Care am fost. Care vom fi in veci.

Si chiar asa si este!

Iar aceasta este tema intalnirii noastre de Vineri, 25 Noiembrie ora 18.50, in cadrul Seriei Dansand cu Viata – Exercitii de Aliniere si Integrare – “Eu – Iubirea cu care incepe Tot”. Seria nu presupune participarea continua si neintrerupta la toate intalnirile – poti alege doar temele care te atrag. Toate informatiile necesare se gasesc AICI.

Cu drag,

Mihaela Lazarec