Posted by 
Pentru a te introduce in lumea in care vreau sa te insotesc astazi, trebuie sa iti relatez pe scurt modul in care am ajuns si eu in ea. Nu iti ia mai mult de zece minute sa citesti si e posibil sa faci “click” in diferite locuri.
Se petrecea pe 27 Iulie in 2019 si eram in jungla braziliana din regiunea Bahia. Dupa cea de-a doua ceremonie cu planta sacra, starea de gratie care ma cuprinsese ma plasa undeva, intre cer si pamant. Nu ma asteptam la asa ceva, pentru ca ma dusesem acolo pentru a continua sa “curat intunericul” – asa cum incepusem sa fac inca din prima luna a anului respectiv, insa acea calatorie a venit cu multa gratie si usurinta.
Ceea ce am observat ca efect pentru mai multi dintre participantii de atunci, a fost o puternica activare la nivelul inimii, respectiv o deschidere a acesteia. Asa se face ca in momentul in care am verificat email-urile pe ziua respectiva, am ramas tintuita pe unul dintre mesaje si anume, pe anuntul unei calatorii in orasul sfant Rishikesh, din nordul Indiei.
Tot incercam sa trec mai departe de el.. Doar deschisesem nenumarate anunturi similare in trecut si le citisem numai cu titlu informativ, stiind ca nu am de gand sa merg curand in acea parte a lumii. Totusi de data asta, inima mi se incalzise in mod inexplicabil. La propriu. Nu cu palpitatii, sau ceva neplacut, dimpotriva. Era o chemare blanda, plina de iubire, iar asta nu e neaparat o metafora. Puteam sa jur ca inima mea imi “spunea” ceva. Dar nu intelegeam deloc CE si am zambit usor distrata, exclamand “Doaaamne, ce-mi faci?! Unde vrei sa ma mai duci?..”
M-am inscris totusi in retreat-ul propus prin acel mesaj dupa doar cateva minute, pentru ca eu dau ascultare de buna vreme intuitiei si STIU cand am ceva important de infaptuit. Asa se face ca in fix doua luni de la acea data, eram deja in avionul cu destinatia New Delhi si dupa inca o zi, in plin retreat initiatic in nordul Indiei. Aparent fara asteptari, stiam totusi ca e un Sens in aceasta noua calatorie si eram atenta la semne, bucurandu-ma de ce imi e dat sa traiesc.
In doar cateva ore de la cazare, am vazut peste drum de hotel, un centru yoghin la care am fost incurajati sa mergem, recomandat ca fiind unul foarte bun. Interesul meu era destul de moderat la vremea aceea, pe de-o parte pentru ca aceste centre sunt atat de dese acolo, precum farmaciile la noi – si nu intelegeam ce poate fi atat de special la cel recomandat – iar pe de alta parte, acum realizez ca eram de-a dreptul ignoranta cu privire la beneficiile pe care le poti obtine intr-un astfel de loc.
M-am entuziasmat insa, cand am auzit ca una dintre procedurile terapeutice se numeste “Chakra clearing emotional release”, adica “Eliberare emotionala prin curatarea Chakrelor” si mi-am spus “Aici e de mine! Ia sa vad ce noutati in materie de eliberare emotionala pot invata”.
Cand am pasit inauntru am avut o senzatie destul de stranie, deloc confortabila. Era ca si cum ceva important urmeaza sa se intample acolo si nu-mi va fi deloc “moale”, totusi un calugar tibetan ne-a intampinat, cu un zambet cald de-ti topea toate fricile si rezistentele.
Dupa prima sesiune terapeutica.. parca ma lovise trenul. Stiu ca am mai spus asta si cand am relatat prima ceremonie cu planta sacra, dar intr-un anumit sens, cele doua experiente se aseamana atat de mult, incat nici nu ma pot exprima altfel.
M-am trezit stand pe covoras, in fata lui si parca ma intreba mai mult cu ochii “Ce e acolo?” Mi-am coborat privirea la mana sa care arata spre inima mea. Cum adica “Ce e acolo?” M-am uitat usor mirata la el, pentru ca nu prea intelegeam.. privirea ii era calda, dar intrebarea aia parca nu avea nici un sens, adica nu era nimic in “neregula” acolo, eu eram ok. Ma rog, asta era in capu’ meu!
Pentru ca in realitate, am ramas cu gura cascata cand mi-au tasnit lacrimi din ochi si gura mea a vorbit, dar nu stiu cu adevarat de unde a iesit acel raspuns, “Tristete”. Am facut ochii mari cand m-am auzit, aproape ca-mi venea sa-mi pun singura mana pe gura ca sa nu mai iasa ceva pentru care iata, se pare ca nu eram pregatita. “De unde?” m-a intrebat. Mi-am auzit numai geamatul stins.. “Nu stiu”. Atunci m-a crutat cu intrebarile si mi-a mai spus doar “Intinde-te”.
Nu a mai fost vreun dialog timp de aproape o ora si jumatate. Doar propria lui tehnica, perfecta si precisa ca un bisturiu, o combinatie intre masajul monahal si respiratia focului. Apoi rasul meu. Apoi plansul. Apoi strigatul de jale, urmat de unul de durere. Fizice, mentale, emotionale – rand pe rand, parca imi scotea toate durerile, cele despre care nu aveam vreun habar ca ar fi fost acolo.
Curand am realizat ca limita dintre durerea fizica si cea emotionala e o granita foarte fina si ca cea mai mare parte a durerilor fizice sunt de fapt, pur emotionale. Si nu ma refer aici la cauzele subtile ale imbolnavirilor, despre care stim deja ca presupun cauze spirituale ce duc la somatizare in corpul fizic.
Ma refer punctual, la durerea fizica pe care o simti atunci cand cineva iti apasa carnea pe tine. In mod normal, gradul de rezistenta a corpului este mult mai mare – atentie! – daca NU exista acolo si o durere emotionala ascunsa. Este vorba despre o forma de energie aflata deja in structuri, despre care cel mai adesea habar nu ai.
Vezi tu, toata viata am cautat raspunsuri pentru explorarile interioare. Si nu contenesc sa ma minunez cat de multe gasim atunci cand nu ne oprim din cautat. Pentru mine nu e o cautare obsesiva, ci una plina de increderea ca la tot pasul avem Daruri de primit.
De-a lungul timpului am invatat despre perspectiva spirituala asupra corpurilor subtile, am invatat cum sunt create emotiile, cum sa descopar tiparele emotionale si convingerile limitative, cum sa le rescriu si cum sa ma ajut in eliberarea si integrarea propriilor emotii negative, dar si sa-i insotesc pe altii cand o fac. Apoi am avut intalnirea cu planta sacra Ayahuasca care mi-a revelat Adevaruri pe care le-am simtit amprentate la nivel celular.
Iar acum, iata ca traiam adevarul faptului ca existau suferinte aflate in propriile mele structuri, despre care nici nu aveam habar si ca potentialul de vindecare este urias in fiecare clipa, in moduri aproape magice.
Sesiunea cu Swami Prakash – caci acesta este numele calugarului tibetan pe care am fost binecuvantata sa il intalnesc in acea minunata zi de toamna – se incheiase de ceva vreme. Probabil ca mai trecusera 10-15 minute de cand terminase, lasandu-ma la “odihnit” – exact asa cum lasi aluatul de cozonac dupa ce l-ai framantat bine si eventual, ai si dat cu el de masa de cateva ori, pentru fragezit.
Inca eram intr-un soi de transa, iar pacea care ma cuprinsese NU poate fi descrisa. In timpul lucrului, imi amortisera la un moment dat, rand pe rand diferite parti ale corpului, iar acum reveneau usor in simtiri.
I-am multumit cu recunostinta si i-am spus “Simt ca ai scos de-acolo, lucruri dintr-o suta de vieti” M-a privit cu aceeasi blandete de la inceput si a dat din cap contrazicandu-ma. A spus “Nu, au fost doar din viata asta. Sunt mama si tatal tau, da-le drumul”.
L-am contrazis mirata “Parintii mei au facut Trecerea demult si sunt impacata cu tot ce tine de ei. Am facut vindecarea relatiilor cu ei, iertari si tot ce-a trebuit de-a lungul timpului”. Mi-a spus “Poate asa crezi, dar cine tine ca tine ce ai tinut acolo, in 10 ani poate ajunge sa faca cancer de san” si a aratat din nou, spre zona inimii mele.
M-a pus pe ganduri, dar nu intr-un mod ingrijorator sau obsesiv. Eram linistita si in pace. Simteam in mod clar ca eliberasem masiv, traume pe care nu as fi putut vreodata sa le aduc la suprafata altfel, la nivel constient. Ceva din mine stia ca are dreptate, dar nu am putut decat sa observ inca o data, ca nici nu stim.. ce nu stim.
Felul in care am simtit acea experienta nu lasa urma de tagada cu privire la importanta increderii pe care mi-a inspirat-o Swami Prakash.
Am inteles atunci pentru ce a trebuit sa ajung in India. El ma “chemase”. Am continuat sa fac in acea calatorie de doua saptamani, sesiuni de lucru cu Swami si am stiut ca va urma sa revin. Acest lucru nu s-a intamplat insa, din cauza restrictiilor impuse de situatia prin care trecem cu totii.
Totusi, paradoxul vremurilor actuale se face simtit si in acest caz – ceea ce ne desparte in mod fizic, ne aproprie in cuget si simtiri.
Daca mi-ar fi spus cineva in urma cu doi ani ca voi ajunge sa am un program zilnic de respiratie constienta, asa cum am invatat de la Swami Prakash pe covorasul din studioul sau de yoga in Rishikesh, as fi spus ca nu stie ce vorbeste!
Ani de zile, mintea mea a facut tot posibilul sa ma tina departe de aceasta forma de vindecare – ii spun asa pentru ca pe langa faptul ca e un instrument vital pentru bunastarea noastra pe toate planurile, eu cred ca poate reprezenta si o forma de vindecare fizica, mentala si emotionala.
Cel mai probabil, programele mele limitative la nivel subconstient “stiau” ca nu ar avea viata lunga pe fondul unei asemenea practici!
Ti-am spus aceste lucruri pentru ca acum exista o oportunitate pentru fiecare dintre noi! Chiar daca nu putem ajunge in India in aceasta perioada, putem practica online Meditatia prin Respiratie impreuna cu Swami Prakash.
Respiratia este VITALA, iar sanatatea noastra fizica, mentala si emotionala poate fi imbunatatita direct proportional cu practica respiratiei constiente!
Vino alaturi de noi, incepand cu 14 Iunie!
Acesta este un program care consta in meditatii practice, din care poti alege varianta abonamentului lunar sau trimestrial. Programul contine 8 intalniri/ luna, respectiv 24/ trimestru – cate 2/ saptamana, respectiv Lunea si Joia de la ora 19.00
In fiecare sesiune se fac tehnici de meditatie bazate pe respiratie. Intalnirile sunt in direct, incepand cu ora 19.00 si dureaza aproximativ 1h.
Sesiunile online se desfasoara pe platforma Zoom si nu sunt inregistrate, pentru ca ele sunt gandite ca grup de lucru si practica efectiva, nu ceva ce sa pui la inregistrat si sa faci “cand ai timp”.
ACUM este timpul sa fii sanatos fizic, mental si emotional – acum si in fiecare clipa, nu mai tarziu.
Chiar daca nu poti participa la toate intalnirile, primesti de la Swami toate indicatiile necesare pentru a practica individual, atunci cand doresti. Pretul este stabilit in asa fel incat si daca participi doar la jumatate din numarul sesiunilor, sa primesti plusvaloare (poti alege intre variantele de 111 lei sau 144 lei/ luna)
Desi traducerea din engleza nu este absolut necesara pentru ca sesiunile sunt 100% experientiale si trebuie doar sa faci ceea ce face calugarul tibetan, vom asigura traducerea generala astfel incat sa se inteleaga pe mai multe paliere.
Totusi, de retinut este ca programul sustinut online e 100% experiential si il poti urmari pe Swami cum te indruma, primind toata ghidarea de care ai nevoie.
Ai toate detaliile AICI pentru inscriere.
Orarul propus pentru urmatoarea grupa este in zilele de Luni si Joi, de la ora 19.00, astfel (mai jos sunt datele pentru prima luna de abonament, dar in mod similar urmeaza celelalte):
Luni, 14 Iunie 2021 – ora 19.00
Joi, 17 Iunie 2021 – ora 19.00
Luni, 21 Iunie 2021 – ora 19.00
Joi, 24 Iunie 2021 – ora 19.00
Luni, 28 Iunie 2021 – ora 19.00
Joi, 01 Iulie 2021 – ora 19.00
Luni, 05 Iulie 2021 – ora 19.00
Joi, 08 Iulie 2021 – ora 19.00
Daca nu te-am inspirat sa vezi cat e de important ce iti propun, sau poate “nu iti place” sa faci tehnici de respiratie, ti-e greu, nu poti, nu ai timp sau crezi ca nu e destul de puternica practica respiratiei constiente, pentru centrare, stabilitate, claritate si sanatate maxima, atunci da te rog mai departe, sa ajunga la cei care au nevoie de aceste lucruri!
Iti multumesc cu drag, pe curand!
Liliana
PS – Saptamana trecuta m-am alaturat unui grup din Polonia, pentru a-l reintalni pe Swami in practica de grup.
Desi de peste trei luni, fac personal aceste respiratii cel putin o ora dimineata zilnic, indiferent de cat imi e de incarcat programul sau nu, am vrut sa ma reconectez cu el pentru ca am simtit deja si beneficiile lucrului in grup.
Dar o sa-ti vorbesc despre ele in mesajul urmator, deocamdata iti las inca o data link-ul aici: https://eliberareemotionala.ro/respiratie ca sa iti asiguri locul.